Când ești mamă de-abia aștepți să vină seara, să te întinzi pe canapea, să te relaxezi, fără a auzi la de 1.239 de ori mama, să uiți de treburile care au rămas nefăcute și să te gândești la … nimic. Dar, stai, asta sună mai mult a basm. Realitatea mamelor este alta. Cum te-ai întins liniștită pe canapea, în minte ta începe să ruleze o listă nesfârșită:
- când e următoarea vizită la doctor a copiilor;
- când pleacă copilul în tabără; iar pentru asta are nevoie de adeverință medicală de la doctor, nu uita să programezi și să te duci; e tot plătit? I-ai luat medicamentele necesare? I-ai cumpărat costum de baie (că cel de anul trecut i-a rămas mic), pastile de rău de mașină;
- ce mâncăm săptămâna asta; ai făcut lista cu meniul? Cine face cumpărăturile? Sau mai bine să comandăm la Freshful,că e lista aproape gata pe aplicație; nu prea au mâncat fructe în ultima vreme copiii, cumpără și struguri, și pepene și fă cumva să le placă;
- le-am promis că facem salam de biscuiți săptămâna asta, vezi în care seară îl faci, să nu fie marți că e plecată fetița de acasă, să nu fie joi că nu ai timp după ce mergeți la stomatolog, vineri deja e prea târziu și nu mai e timp până pleacă în tabără să mănânce din el;
- trebuie spălate hainele murdare, să nu uiți de pantalonii preferați ai fetei pentru tabără, încearcă să scoți pata aia de iarbă de la bunici;
- e ziua de naștere a mamei (sau soacrei) tale curând; anul trecut i-ai luat o bijuterie, anul ăsta oare ce să-i iei?
- avem bilete la teatru, trebuie să aranjez să stea cineva cu copiii în seara aia;
Și asta pentru că e vacanță, altfel lista ar fi fost muuult mai lungă.
Da, știu că v-ați recunoscut! Și dac-ar fi doar seara…
Ceea ce tocmai am descris poartă deja un nume recunoscut în toată lumea, se numește încărcătura mentală (mental load, în original) și este acea listă infinită de lucruri de făcut și de ținut minte pentru bunul mers al familiei și casei. Listă care rulează constant la noi în cap, acele lucruri care nu se văd, dar sunt cât se poate de reale, multe și, să recunoaștem, cel mai adesea, în capul mamelor.
Nu vom discuta în acest articol despre împărțirea treburile în casă între bărbați și femei, ci doar despre munca aceasta invizibilă de a te gândi la toate și a jongla cu foarte multe lucruri mental, care provoacă stres, nemulțumire și chiar simptome fizice precum durerile de cap.
Adesea este greu să ne dăm seama când sau în ce măsură suntem afectați de această încărcătură pentru că este invizibilă – se întâmplă intern, deci poate trece neobservată – și nu are granițe – poți fi preocupat dacă soțul și-a amintit să reînnoiască abonamentul la înot sau să ai senzația clară că ai uitat ceva important care trebuia făcut azi, în timp ce îi citești o poveste copilului, nu trebuie să fii într-un loc anume sau într-un moment anume pentru a te gândi la asta.
De ce pică cea mai mare parte din încărcătura mentală pe mame?
Din păcate, și aceasta este o rămășită a istoriei noastre patriarhale. Din cele mai vechi timpuri, treburile casei (ca și munca invizibilă care cuprinde: planificarea, programarea, găsirea de soluții și opțiuni) pică pe mame, fie că ele stau acasă ori au un job (muncesc am vrut să scriu, dar m-am oprit la timp, căci a sta acasă cu copiii e tot muncă, și încă una grea).
Sigur că relațiile moderne și împărțirea sarcinilor în casă au evoluat și în fiecare familie încărcătura mentală se distribuie diferit. Dar, din păcate, din tot ce am văzut și citit, balanța înclină covârșitor către mame.
Totuși, ați putea spune că femeile sunt mai bune la multi-tasking decât bărbații. Însă acesta este un mit ce trebuie spulberat și există deja studii consistente care au concluzionat că a face mai multe lucruri în același timp nu este o abilitate a niciunui sex, de fapt e cam improbabil. Mai mult, consumul mental este foarte mare și ne ia mai mult timp și facem mai prost acele lucuri pe care le facem în același timp cu altele. Ceea ce putem face este să ne mutăm atenția foarte repede de pe o sarcină pe alta. De asemenea, atenția distributivă a femeilor (ca și vederea periferică) este deja proverbială (fapt, nu mit), în timp ce bărbații au un single focus, se pot concentra doar pe un lucru deodată.
Efecte dăunătoare ale încărcăturii mentale
Acest articol nu vrea să atace bărbații sau să îi judece, ci doar să trage niște semnale de alarmă despre această inegalitate și să găsim împreună soluții, căci efectele dăunătoare nu sunt de neglijat.
Deprivarea de somn
Pe lângă deprivarea de somn din primii ani după apariția copiilor, când bebelușul se trezește des noaptea, plânge, este alăptat, îi dau dinții și altele, această problemă poate persista mult timp.
Cauza? Atât de multe lucruri de făcut, care parcă nu se mai termină, plus stresul și vinovăția care adesea apar, ori că nu ai făcut destul, că n-ai terminat toate treburile sau ai țipat la copil, ți-ai pierdut cumpătul sau cu lista rulând în cap fără încetare.
Din păcate, un somn insuficient și de proastă calitate duce la alte probleme, mai grave, precum iritabilitatea, sistem imunitar slăbit și sentimentul de insatisfacție continuă.
Probleme de memorie
Obișnuiam să râd și să mă amuz pe subiectul momy brain, pe memoria slabă a mamei care ține minte că bebelușul mai are doar un pachet de scutece, dar nu-și amintește pentru nimic în lume ce i-a spus soțul la telefon după ce abia a terminat convorbirea.
Nu e chiar de râs, există chiar și un termen medical care definește această deteriorare fizică și mentală de după naștere (citiți aici mai multe despre asta sau dați o căutare după postnatal depletion)
Din păcate, această stare poate persista ani la rând din cauza stresului de a fi părinte, plus lista nesfârșit de lucruri de făcut sau de ținut minte, care nici nu se compară cu cea (finită) de dinainte de a avea copii.
Stres, Anxietate și Depresie
Din cauza volumului imens de muncă pe care o fac mamele, inclusiv emoțional și mental, aceste tulburări sunt mult mai întâlnite în rândul mamelor.
Citește aici despre depresia mamelor care stau acasă.
Dureri de cap
Se pare că femeile sunt de 3 ori mai predispuse să experimenteze dureri de cap decât bărbații. Deprivarea de somn, anxietatea și adesea burnout-ul asociat cu încărcătura mentală pot toate duce la mai multe dureri de cap.
5 soluții pentru a mai ușura din încărcătura mentală
Învață să spui NU
Să setezi granițe ferme și să refuzi să faci anumite sarcini care nu se aliniază cu viziunea, nevoile și resursele tale, este una dintre cele mai impotante ablități ca mamă. Știu, suntem învățate să fim drăguțe și să nu refuzăm nimic, însă toate aceste sarcini care se adună devin o misiune imposibilă, iar faptul că ne călcăm pe inimă sau ne călcăm sănătatea în picioare pentru a face și asta, este, pur și simplu, prea mult.
Delegarea
E important ca toți membrii familiei să contribuie la treburile casei, iar asta va mai scădea îngrijorările și plănuitul continuu al sarcinilor.
Puteți să creați un sistem împreună, ca familie, în care fiecare să știe foarte clar de ce se ocupă, de la A la Z. Acest lucru este posibil, mai ales dacă ai copii mai mari pe care îi poți implica.
De exemplu: mama se ocupă de tot ce înseamnă rufele murdare și gătit; tata se ocupă de dat cu aspiratorul și de cumpărături, de la făcut lista până la pus totul la locul lui. Și-ar putea ușura munca dacă ar folosi aplicația Freshful, cu comenzi săptămânale, aduse la ușa voastră, pentru a nu mai pierde timpul prin supermaketuri. Plus că are deja majoritatea produselor deja în Wishlist și poate adăuga doar câteva lucruri noi săptămânal.
Copiiilor le revin încărcarea și descărcarea mașinii de spălat vase, de dus gunoiul și strânsul jucăriilor și cărților de pe jos.
Meniul săptămânal îl faceți împreună pentru a cuprinde preferințele tuturor și a preîntâmpina mofturile la masă.
Atenție: persoana trebuie să se ocupe de sarcină exclusiv, dacă trebuie să-i reamintești, încărcătura mentală e tot la tine.
Împărtășește încărcătura mentală cu partenerul tău
Să delegi și să împarți sarcinile e o idee bună clar, însă pentru a împărți cu adevărat toată zona de planificare, organizare și îngrijorare e nevoie să ne facem gândirea vizibilă mai des.
Când comunicăm cu voce tare cât de multă planificare și cântărire a opțiunilor e implicată în fiecare aspect al creșterii copiilor și al gestionării gospodăriei, devine mai clar, mai vizibil cât de obositor și solicitant este să ții totul în mână.
Plus că două capete sunt întotdeauna mai bune decât unul, puteți cântări împreună argumentele, lua decizii mai bune și se mai disipează și sentimentul copleșitor de iar trebuie să le fac eu pe toate. Nu e ușor să-ți abordezi partenerul cu acest subiect și e nevoie să o facem dintr-o zonă de calm și deschidere, nu dintr-una de reproș și resentimente, căci atunci defensivitatea partenerului e garantată.
Cere ajutor în afara familiei mici
Fie că externalizezi o sarcină cu totul (cum ar fi să duci toate hainele la curățătorie) sau să angajezi o menajeră care să facă o curățenie generală o dată pe săptămână, ori să te bazezi pe un bunic sau o bonă sau o prietenă cu copil în aceeași clasă cu al tău să ia copilul de la școală în 2 seri pe săptămână și să-l ducă la cursul de teatru, de exemplu, toate acestea pot ajuta.
Ai nevoie de timp pentru tine
Aș vrea să desființăm mitul mamelor ca supereroine care le fac pe toate și au grijă de toată lumea.
E nevoie să avem grijă de noi mai întâi, sigur știți analogia cu masca de oxigen pe care trebuie să ne-o montăm noi, mai întâi, pentru a putea avea grijă de cei mici.
Sunt multe feluri în care poți avea grijă de tine. Pentru mine acestea sunt prioritățile: sănătatea (cu o dietă bogată în fructe și legume proapete, cafeaua savurată alături de cartea mea (cele 10-15 minute de citit în fiecare zi sunt în capul listei mele), întâlnirea cu cercul meu de mame pentru a discuta o carte sau alte subiecte; meditația zilnică sau la 2 zile, terapia).
Tu cum ai grijă de tine? Dacă vrei să citești mai multe despre adevărata grijă de sine, inspiră-te de aici.
Soluție bonus pentru partenerii femeilor care fac această muncă invizibilă în fiecare zi: Gesturile și cuvintele de apreciere
Mai rău decât a avea tot timpul impresia că tu, mama, trebuie să le organizezi pe toate și ești singura care știe în orice moment din zi și din noapte când au copiii următoarea programare la dentist, data exact când pleacă în tabără, ce cursuri încep la toamnă, ce trebuie făcut de mâncare, când e ziua de schimbat așternutul hamsterului plus ale tale 1.000 de la serviciu (sau business), este să nu primești apreciere pentru toate acestea, doar pentru că nu sunt la vedere.
Așa că, dragi tați care citiți, când ajungeți acasă și soția turuie încontinuu despre câte sunt de făcut și de organizat, n-o mai repeziți, ascultați-o, mulțumiți-i pentru toată munca invizibilă pe care o face și, dacă puteți să-i dăruiți o cutie de trufe de ciocolată sau, și mai bine, să ieșiți afară cu copiii, în timp ce ea se relaxează 1 oră cu nimic de făcut, ar fi minunat!
În încheiere, vă invit să ne împărtășiți dacă știați despre acest mental load, cum reușiți voi să faceți față efectelor și cum distibuiți munca invizibilă a planificării și organizării în familia voastră.
Este un subiect greu, complex, despre care promit să mai scriu și mi-ar plăcea să includ întrebările, soluțiile sau ideile voastre.
Notă de final:
Surse de informare și insirație:
https://www.bbc.com/worklife/article/20210518-the-hidden-load-how-thinking-of-everything-holds-mums-back
https://www.parents.com/parenting/moms/healthy-mom/ways-the-mental-load-impacts-moms-health-and-how-to-ask-for-help/
https://theconversation.com/planning-stress-and-worry-put-the-mental-load-on-mothers-will-2022-be-the-year-they-share-the-burden-172599?
