Munca invizibilă de pe umerii mamelor

Când ești mamă de-abia aștepți să vină seara, să te întinzi pe canapea, să te relaxezi, fără a auzi la de 1.239 de ori mama, să uiți de treburile care au rămas nefăcute și să te gândești la … nimic. Dar, stai, asta sună mai mult a basm. Realitatea mamelor este alta. Cum te-ai întins liniștită pe canapea, în minte ta începe să ruleze o listă nesfârșită:

când e următoarea vizită la doctor a copiilor;
când pleacă copilul în tabără; iar pentru asta are nevoie de adeverință medicală de la doctor, nu uita să programezi și să te duci; e tot plătit? I-ai luat medicamentele necesare? I-ai cumpărat costum de baie (că cel de anul trecut i-a rămas mic), pastile de rău de mașină;
ce mâncăm săptămâna asta; ai făcut lista cu meniul? Cine face cumpărăturile? Sau mai bine să comandăm la Freshful,că e lista aproape gata pe aplicație; nu prea au mâncat fructe în ultima vreme copiii, cumpără și struguri, și pepene și fă cumva să le placă;
le-am promis că facem salam de biscuiți săptămâna asta, vezi în care seară îl faci, să nu fie marți că e plecată fetița de acasă, să nu fie joi că nu ai timp după ce mergeți la stomatolog, vineri deja e prea târziu și nu mai e timp până pleacă în tabără să mănânce din el;
trebuie spălate hainele murdare, să nu uiți de pantalonii preferați ai fetei pentru tabără, încearcă să scoți pata aia de iarbă de la bunici;
e ziua de naștere a mamei (sau soacrei) tale curând; anul trecut i-ai luat o bijuterie, anul ăsta oare ce să-i iei?
avem bilete la teatru, trebuie să aranjez să stea cineva cu copiii în seara aia;

Și asta pentru că e vacanță, altfel lista ar fi fost muuult mai lungă.

Da, știu că v-ați recunoscut! Și dac-ar fi doar seara…

Ceea ce tocmai am descris poartă deja un nume recunoscut în toată lumea, se numește încărcătura mentală (mental load, în original) și este acea listă infinită de lucruri de făcut și de ținut minte pentru bunul mers al familiei și casei. Listă care rulează constant la noi în cap, acele lucruri care nu se văd, dar sunt cât se poate de reale, multe și, să recunoaștem, cel mai adesea, în capul mamelor.

Nu vom discuta în acest articol despre împărțirea treburile în casă între bărbați și femei, ci doar despre munca aceasta invizibilă de a te gândi la toate și a jongla cu foarte multe lucruri mental, care provoacă stres, nemulțumire și chiar simptome fizice precum durerile de cap.

Adesea este greu să ne dăm seama când sau în ce măsură suntem afectați de această încărcătură pentru că este invizibilă – se întâmplă intern, deci poate trece neobservată – și nu are granițe – poți fi preocupat dacă soțul și-a amintit să reînnoiască abonamentul la înot sau să ai senzația clară că ai uitat ceva important care trebuia făcut azi, în timp ce îi citești o poveste copilului, nu trebuie să fii într-un loc anume sau într-un moment anume pentru a te gândi la asta.

De ce pică cea mai mare parte din încărcătura mentală pe mame?

Din păcate, și aceasta este o rămășită a istoriei noastre patriarhale. Din cele mai vechi timpuri, treburile casei (ca și munca invizibilă care cuprinde: planificarea, programarea, găsirea de soluții și opțiuni) pică pe mame, fie că ele stau acasă ori au un job (muncesc am vrut să scriu, dar m-am oprit la timp, căci a sta acasă cu copiii e tot muncă, și încă una grea).

Sigur că relațiile moderne și împărțirea sarcinilor în casă au evoluat și în fiecare familie încărcătura mentală se distribuie diferit. Dar, din păcate, din tot ce am văzut și citit, balanța înclină covârșitor către mame.

Totuși, ați putea spune că femeile sunt mai bune la multi-tasking decât bărbații. Însă acesta este un mit ce trebuie spulberat și există deja studii consistente care au concluzionat că a face mai multe lucruri în același timp nu este o abilitate a niciunui sex, de fapt e cam improbabil. Mai mult, consumul mental este foarte mare și ne ia mai mult timp și facem mai prost acele lucuri pe care le facem în același timp cu altele. Ceea ce putem face este să ne mutăm atenția foarte repede de pe o sarcină pe alta. De asemenea, atenția distributivă a femeilor (ca și vederea periferică) este deja proverbială (fapt, nu mit), în timp ce bărbații au un single focus, se pot concentra doar pe un lucru deodată.

Efecte dăunătoare ale încărcăturii mentale

Acest articol nu vrea să atace bărbații sau să îi judece, ci doar să trage niște semnale de alarmă despre această inegalitate și să găsim împreună soluții, căci efectele dăunătoare nu sunt de neglijat.

Deprivarea de somn

Pe lângă deprivarea de somn din primii ani după apariția copiilor, când bebelușul se trezește des noaptea, plânge, este alăptat, îi dau dinții și altele, această problemă poate persista mult timp.

Cauza? Atât de multe lucruri de făcut, care parcă nu se mai termină, plus stresul și vinovăția care adesea apar, ori că nu ai făcut destul, că n-ai terminat toate treburile sau ai țipat la copil, ți-ai pierdut cumpătul sau cu lista rulând în cap fără încetare.

Din păcate, un somn insuficient și de proastă calitate duce la alte probleme, mai grave, precum iritabilitatea, sistem imunitar slăbit și sentimentul de insatisfacție continuă.

Probleme de memorie

Obișnuiam să râd și să mă amuz pe subiectul momy brain, pe memoria slabă a mamei care ține minte că bebelușul mai are doar un pachet de scutece, dar nu-și amintește pentru nimic în lume ce i-a spus soțul la telefon după ce abia a terminat convorbirea.

Nu e chiar de râs, există chiar și un termen medical care definește această deteriorare fizică și mentală de după naștere (citiți aici mai multe despre asta sau dați o căutare după postnatal depletion)

Din păcate, această stare poate persista ani la rând din cauza stresului de a fi părinte, plus lista nesfârșit de lucruri de făcut sau de ținut minte, care nici nu se compară cu cea (finită) de dinainte de a avea copii.

Stres, Anxietate și Depresie

Din cauza volumului imens de muncă pe care o fac mamele, inclusiv emoțional și mental, aceste tulburări sunt mult mai întâlnite în rândul mamelor.

Citește aici despre depresia mamelor care stau acasă.

Dureri de cap

Se pare că femeile sunt de 3 ori mai predispuse să experimenteze dureri de cap decât bărbații. Deprivarea de somn, anxietatea și adesea burnout-ul asociat cu încărcătura mentală pot toate duce la mai multe dureri de cap.

5 soluții pentru a mai ușura din încărcătura mentală

Învață să spui NU

Să setezi granițe ferme și să refuzi să faci anumite sarcini care nu se aliniază cu viziunea, nevoile și resursele tale, este una dintre cele mai impotante ablități ca mamă. Știu, suntem învățate să fim drăguțe și să nu refuzăm nimic, însă toate aceste sarcini care se adună devin o misiune imposibilă, iar faptul că ne călcăm pe inimă sau ne călcăm sănătatea în picioare pentru a face și asta, este, pur și simplu, prea mult.

Delegarea

E important ca toți membrii familiei să contribuie la treburile casei, iar asta va mai scădea îngrijorările și plănuitul continuu al sarcinilor.

Puteți să creați un sistem împreună, ca familie, în care fiecare să știe foarte clar de ce se ocupă, de la A la Z. Acest lucru este posibil, mai ales dacă ai copii mai mari pe care îi poți implica.

De exemplu: mama se ocupă de tot ce înseamnă rufele murdare și gătit; tata se ocupă de dat cu aspiratorul și de cumpărături, de la făcut lista până la pus totul la locul lui. Și-ar putea ușura munca dacă ar folosi aplicația Freshful, cu comenzi săptămânale, aduse la ușa voastră, pentru a nu mai pierde timpul prin supermaketuri. Plus că are deja majoritatea produselor deja în Wishlist și poate adăuga doar câteva lucruri noi săptămânal.

Copiiilor le revin încărcarea și descărcarea mașinii de spălat vase, de dus gunoiul și strânsul jucăriilor și cărților de pe jos.

Meniul săptămânal îl faceți împreună pentru a cuprinde preferințele tuturor și a preîntâmpina mofturile la masă.

Atenție: persoana trebuie să se ocupe de sarcină exclusiv, dacă trebuie să-i reamintești, încărcătura mentală e tot la tine.

Împărtășește încărcătura mentală cu partenerul tău

Să delegi și să împarți sarcinile e o idee bună clar, însă pentru a împărți cu adevărat toată zona de planificare, organizare și îngrijorare e nevoie să ne facem gândirea vizibilă mai des.

Când comunicăm cu voce tare cât de multă planificare și cântărire a opțiunilor e implicată în fiecare aspect al creșterii copiilor și al gestionării gospodăriei, devine mai clar, mai vizibil cât de obositor și solicitant este să ții totul în mână.

Plus că două capete sunt întotdeauna mai bune decât unul, puteți cântări împreună argumentele, lua decizii mai bune și se mai disipează și sentimentul copleșitor de iar trebuie să le fac eu pe toate. Nu e ușor să-ți abordezi partenerul cu acest subiect și e nevoie să o facem dintr-o zonă de calm și deschidere, nu dintr-una de reproș și resentimente, căci atunci defensivitatea partenerului e garantată.

Cere ajutor în afara familiei mici

Fie că externalizezi o sarcină cu totul (cum ar fi să duci toate hainele la curățătorie) sau să angajezi o menajeră care să facă o curățenie generală o dată pe săptămână, ori să te bazezi pe un bunic sau o bonă sau o prietenă cu copil în aceeași clasă cu al tău să ia copilul de la școală în 2 seri pe săptămână și să-l ducă la cursul de teatru, de exemplu, toate acestea pot ajuta.

Ai nevoie de timp pentru tine

Aș vrea să desființăm mitul mamelor ca supereroine care le fac pe toate și au grijă de toată lumea.

E nevoie să avem grijă de noi mai întâi, sigur știți analogia cu masca de oxigen pe care trebuie să ne-o montăm noi, mai întâi, pentru a putea avea grijă de cei mici.

Sunt multe feluri în care poți avea grijă de tine. Pentru mine acestea sunt prioritățile: sănătatea (cu o dietă bogată în fructe și legume proapete, cafeaua savurată alături de cartea mea (cele 10-15 minute de citit în fiecare zi sunt în capul listei mele), întâlnirea cu cercul meu de mame pentru a discuta o carte sau alte subiecte; meditația zilnică sau la 2 zile, terapia).

Tu cum ai grijă de tine? Dacă vrei să citești mai multe despre adevărata grijă de sine, inspiră-te de aici.

Soluție bonus pentru partenerii femeilor care fac această muncă invizibilă în fiecare zi: Gesturile și cuvintele de apreciere

Mai rău decât a avea tot timpul impresia că tu, mama, trebuie să le organizezi pe toate și ești singura care știe în orice moment din zi și din noapte când au copiii următoarea programare la dentist, data exact când pleacă în tabără, ce cursuri încep la toamnă, ce trebuie făcut de mâncare, când e ziua de schimbat așternutul hamsterului plus ale tale 1.000 de la serviciu (sau business), este să nu primești apreciere pentru toate acestea, doar pentru că nu sunt la vedere.

Așa că, dragi tați care citiți, când ajungeți acasă și soția turuie încontinuu despre câte sunt de făcut și de organizat, n-o mai repeziți, ascultați-o, mulțumiți-i pentru toată munca invizibilă pe care o face și, dacă puteți să-i dăruiți o cutie de trufe de ciocolată sau, și mai bine, să ieșiți afară cu copiii, în timp ce ea se relaxează 1 oră cu nimic de făcut, ar fi minunat!

În încheiere, vă invit să ne împărtășiți dacă știați despre acest mental load, cum reușiți voi să faceți față efectelor și cum distibuiți munca invizibilă a planificării și organizării în familia voastră.

Este un subiect greu, complex, despre care promit să mai scriu și mi-ar plăcea să includ întrebările, soluțiile sau ideile voastre.

Notă de final:

Surse de informare și insirație:

https://www.bbc.com/worklife/article/20210518-the-hidden-load-how-thinking-of-everything-holds-mums-back

https://www.parents.com/parenting/moms/healthy-mom/ways-the-mental-load-impacts-moms-health-and-how-to-ask-for-help/

https://theconversation.com/planning-stress-and-worry-put-the-mental-load-on-mothers-will-2022-be-the-year-they-share-the-burden-172599?

Abonează-te la newsletter-ul bilunar Părinți pe sârmă

La abonare, vei primi cadou e-book-ul „De la naștere la adolescență. Ghidul tău de înțelegere a etapelor de dezvoltare a copilului”.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Epopeea cărții „Povești pe sârmă” de la precomandă în mâinile tale

iulie 22, 2024

Au trecut 3 săptămâni de când s-a încheiat precomanda cărții „Povești pe sârmă. Cu, despre și pentru părinți imperfecți”. Trei săptămâni cu multe momente de la agonie la extaz de când mă țineam cu un singur deget de sârmă până să dansez pe sârmă. În momentul în care scriu acest text, 99% din cele 500 de cărți cumpărate în perioada de precomandă au fost expediate. Și când te gândești că duminică, pe 30 iunie, când cifra magică a fost atinsă, n-aveam nici cea mai mică idee despre cât de lungi și anevoioase vor fi aceste 3 săptămâni… cât de imperfecte. Două cuvinte despre precomandă Simt să fac câteva clarificări despre precomanda cărții „Povești pe sârmă. Cu, despre și pentru părinți imperfecți”. Mulți dintre voi sunteți familiarizați cu această formulă precomandă, de la editurile care oferă șansa cumpărării unei cărți, cu ceva săptămâni (uneori chiar luni) înainte de intrarea în stoc a cărții propriu-zise. Cu o reducere și ceva beneficii, iar cei care au comandat-o în acea perioadă, o primesc după o perioadă determinată. La fel am gândit și noi perioada aceasta, cu marea diferență că fiind un proiect 100% independent – deci fără edituri, sponsori și alte entități în spate – toate costurile au fost suportate de mine, prin compania pe care am înființat-o, Părinți pe sârmă SRL. De aceea, precomanda nu a fost menită doar să aducă poveștile pe sârmă mai devreme, cu o reducere de 35% și bucuria de a fi printre primii 500 care o citesc, ci, mai ales, de a strânge suma necesară să printăm această carte. Fără această acțiune masivă, acest volum de povești ale părinților pe sârmă nu ar fi văzut lumina tiparului. Gata precomanda, unde-i cartea Povești pe sârmă? Ne-am bucurat și am sărbătorit că săptămâna de precomandă 24-30 iunie a fost un succes. Și am reușit, în urma unei campanii de mai bine de o lună să strângem cele 400+ de comenzi (unii au cumpărat mai multe exemplare, de aceea cele peste 400 de comenzi au însumat 500 de cărți). În perioada aceasta cea mai mare contribuție au avut-o co-autorii care au împărtășit în comunitate frânturi din poveștile lor din carte și, poate mai important, emoțiile și trăirile lor în aducerea la lumină a respectivelor povești. Deja după o săptămână primeam, pe toate canalele, mesaje de genul: „Unde e cartea? Să știi că la mine n-a ajuns? E vreo problemă cu comanda mea?” Deși am comunicat intens despre condițiile precomenzii și despre cele 2-3 săptămâni de așteptare, mulți au ratat informația. Nu-i nimic, am scris din nou, am răspuns tuturor, am cerut răbdare. În același timp, mi se cerea și mie să am răbdare, de la tipografie, că termenul de 2-3 săptămâni, era de la momentul BT-ului (bun de tipar) și e vremea tipăririi manualelor, așa că am avut de așteptat. Pe 10 iulie vă scriam: Ta na na naaaaaa! Habemus carte Și după ce am primit cu bucurie telefonul de la tipografia Real că e gata cartea, după ce am cărat – împreună cu soțul – vreo 900 de kilograme de cărți de la poartă în sufrageria goală (în casa în care nu ne-am mutat încă), dar care a devenit prima casă a cărților „Povești pe sârmă”, am socotit eu că până pe 15 iulie am timp să expediez cele 400 de colete. Că totul a mers conform planului până atunci. Terminarea cărții. Obținerea ISBN-ului (un număr unic dat de Biblioteca Națională a României), campania de precomandă, chiar și livrarea de la tipografie a fost cu o marjă de eroare de 3-4 zile… Totul a fost bine calculat cu vreo 6 săptămâni înainte, toate împletite de așa natură încât pe 15-16 iulie fiecare din cele 500 de prime exemplare să ajungă în mâinile celor care au precomandat-o. Nu puteam să mă înșel mai tare… Coletul. Unde-i coletul? Când te vezi cu munți de cărți și tu ești una, chemi întăriri. Fiică-mea, Iris, de aproape 11 ani, aștepta deja de vreo 5 zile să ajungă cărțile să poată să mă ajute cu împachetatul, până nu pleca în tabără. Joi, pe 11 iulie, ni s-au alăturat Emilia Furduiu și Dan, soțul ei, iar în 4, preț de o după-amiază ne-am simțit stăpânii lumii pachetelor. Pe Emilia o știți deja, eu îi spun image guru, ea e responsabilă de copertă, de grafică, de așezarea în pagină, tot ce are legătură cu imaginile e de la Emilia. În câteva ore am ambalat vreo 300 de plicuri cu bule cu o carte, vreo 20 cu 2 și peste 20 de cutii cu 3-6 cărți fiecare. Am stat pe jos, într-o sufragerie goală, plină doar de cărți, de pachete, de ambalaje de hârtie… munți de hârtie. Apoi am mers acasă, la apartament și am devorat jumătate de pepene și-un pui pe sticlă și ne-am uitat la Encanto. Și-apoi iar am împachetat. Unde ziceai c-a fost problema? Păi totul pare perfect, nu? De pe 11 iulie până pe 15 sunt 4 zile (cine mai socotește că urmează weekend, ai de depus dosarul pentru înscrierea copilului mai mare la liceu sau că cel mic pleacă în tabără?). Nu contează. Socoteală rămâne: 100 de cărți pe zi trimise. Termenul respectat. Totul e minunat, așa-i? Nu, deloc. De-abia acum a început chinul meu. Dar vouă vă zic în 2 paragrafe ce-am pătimit 10 zile. Doamne, ce de emoji îmi vine să adaug, dar pe blog nu se văd decât ca niște semne de întrebare sâcâitoare și fără rost. Așa că nădăjduiesc că o să vă folosiți imaginația. Pentru expediere am făcut contract cu Sameday, cei care au cea mai extinsă rețea de easybox-uri din țară. În precomandă, am oferit livrarea gratuită la easybox și doar 10 lei pentru livrarea acasă. Așa că îți închipui că majoritatea coletelor erau cu livrarea la easybox. Doar că nu puteam genera niciunul din acele awb-uri automat, așa cum ar fi fost normal. Era o problemă de IT. Ceva din instalarea modulului Sameday pe site-ul meu nu era ok. Și nu mergea. Ce-mi rămânea de făcut? Să încep expedierile care merg. Am

Mai multe »

Cărți și jocuri numai bune de explorat în vacanță

iulie 10, 2024

Vacanța e, în sfârșit, aici cu trezit târziu, leneveală pe săturate, visat cu ochii deschiși, călătorii, tabere, vizite la bunici și muuuultă înghețată. Sună minunat până auzi același refren din nou și din nou: mă plictiseeeeeesc. Sună cunoscut, nu? Ei bine, se întâmplă și la case mai mari și avem ceva strategii pregătite pentru cazurile de urgență, însă pentru noi jocurile și cărțile sunt și au fost mereu o mare evadare din plictiseală, dar și o modalitate de a ne conecta, a explora lumi noi și a hrăni curiozitatea întregii familii. Așa că, v-am pregătit o serie de recomandări de cărți și jocuri, perfecte pentru zilele de vară, cu invitații la călătorii, la explorat, la ghidușii, la jucăușenie și, nu în ultimul rând, o bună ocazie de a nu lăsa creierul celor mici să lâncezească toată vara. Sunteți pregătiți? Ah, înainte să purcedem în explorarea noastră, e nevoie să știi că am un cadou pentru tine: un cod de reducere de 15% extra față de prețurile de pe site la cărțile și jocurile recomandate, o găsești la finalul articolului. Când călătoresc iau cu mine… Ema și Eric descoperă Europa de Ioana Chicet Macoveiciuc Nu știu dacă mai e vreun părinte din România care să nu știe de zecile de cărți din colecția cu Ema și Eric și aventurile familiei Pofticioșilor. Dar cea mai nouă apariție este acest volum, în care Familia Pofticioșilor pleacă într-o călătorie prin Europa, de la nord la vest, trecând prin 9 țări. Explorează Praga, castelele din Cehia, Țara lui Moș Crăciun, Aurora Boreală din Norvegia , trec și prin țara unde s-a inventat Lego (Danemarca) și ajung chiar și în Elveția, țara ghețarilor și a ciocolatei. Spre bucuria lui Eric, dacă ați mai citit și alte cărți cu Ema și Eric, știți deja că fratele mai mic este cel mai pofticios membru al familiei. Să mai zic ce speranțe mi-a dat să văd scris: Vol. 1? Car urmează și altele. Abia le aștept. Iubim cărțile cu Ema și Eric, deși copiii mei au mai crescut, pentru modul foarte amuzant și jucăuș în care sunt scrise, pentru ilustrațiile atât de calde și atrăgătoare create de Lavinia Trifan, dar și pentru că îți fac o poftă nebună să călătorești, să descoperi lucruri noi, să revezi locuri dragi și scot la iveală amintiri ce lâncezeau prin sertarele minții. Sper că nu ați ratat „Iubim să călătorim. Ema și Eric descoperă România” care beneficiază zilele acestea de reducere de 30%.Vârstă recomandată: 3+ iar ca maxim nu există, o să vă amuzați și o să aflați lucruri noi și voi, părinții sau bunicii. Sunt imbatabil: QUIZ în familie Încă de când băiatul meu, primul născut, avea 2-3 ani am început să-i iau acest joc cu întrebări.„Sunt imbatabil” e o colecție evantai de la 2 ani la 10, care dezvoltă inteligența copiilor. Conține 500 de întrebări și răspunsuri alese în funcție de nivelul de cunoaștere al copilului. Intrebarile fac parte din programa școlară, stimulând gândirea, iar pentru că are formatul unui joc, copii nu realizează că învață.Noi n-am ratat nicio ediție, le-am făcut cadou, le-am cărat după noi prin avioane, vacanțe, la plajă, pentru a alunga momentele de plictiseală și a ține mintea celor mici mereu activă.Nu vă mai zic câte lucruri noi au învățat, noi ne-am amintit diverse situații, cum era școala pe vremea noastră, câte o povestioară ici colo, toate ne-au făcut să le îndrăgim foarte mult. Dar jocul nou apărut, Quiz în familie (de la 7 la 107 ani scrie pe copertă) a urcat instant în topul preferințelor. Să mai răspundă și părinții, nu doar copiii. Plus că l-a prins chiar și pe adolescentul nostru de 15 ani și ne-a adus multe momente de distracție și cunoaștere în joacă înainte de examenul de Evaluare Națională, când am evadat o zi la mare. Cum se joacă. Aveți 4 seturi cu întrebări, pe vârste și clase (pregătitoare, clasa I, aII-a, până la clasele V-VIII și adulți) cu întrebări din diferite domenii, precum geografie, istorie, limba română, științe și activități din timpul liber, inclusiv provocări amuzante, jocuri de inteligență, mimă, cântece și multe altele. Sunt concepute pentru a fi provocatoare și educative pentru toate vârstele și ajută la dezvoltarea gândirii critice, a memoriei și a abilităților de rezolvare a problemelor. Marea carte cu jocuri pentru minte Am ajuns la partea mea preferată, jocurile. Cel mai greu e când plecăm în vacanță să luăm cu noi toate jocurile pe care și le doresc copiii. Ar însemna să avem o valiză doar pentru jocuri și cărți, și asta nu e mereu posibil. Ei bine, noi am rezolvat problema aceasta, cu o carte joc.Să vă explic: „Marea carte cu jocuri pentru minte” este o carte cu toate paginile cartonate, o carte ce reunește 8 jocuri, pentru antrenarea constantă a materiei cenușii prin jocuri și poftă de râs. După ce asamblezi cu ușurință piesele și zarul pe care le găsești în carte, poți începe jocul. Ai de unde alege, fie că alegi Astro-provocarea, Tableologia (un fel de table), Triunghiul magic sau te încumeți să evadezi din laborator. Pe lângă hohotele de râs e posibil să experimentezi a îmbunătățire a abilităților mentale și matematice, dar și o sporire a strategiilor și capacităților lingvistice. Dacă astfel de cărți joc vă plac, DPH are o coleție mai mare, iar preferatele noastre sunt Marea carte cu jocuri inspirate din povești și Marea carte a jocurilor cu exploratori. Enciclopedii și cărți de știință numai bune de explorat în vacanță Enciclopedia cunoașterii. Corpul uman Copiii sunt natural curioși, iar corpul uman este un subiect atât de vast încât ai toate șansele să rămâi fără răspunsuri rapid în fața rafalelor de întrebări ale celor mai mici sau mai mari. Așa că proaspăt scoasa de la tipar enciclopedie despre corpul uman este o carte ce merită avută în casă, cu informații detaliate și extrem de variate de unde chiar și adulții au muuulte de învățat. Aș recomanda această carte pentru nivelul avansat și copii mai mari, dar pentru cei mai mici editura are o

Mai multe »

Cine este părintele pe sârmă? Cum arată el? Te recunoști?

iunie 13, 2024

Încă de la primele mesaje, la crearea acestei comunități, în decembrie 2019, când eram 200 de părinți pe sârmă (majoritatea mame, dar erau vreo 3 tați și atunci), mi-am propus să mă arăt. Să mă cunoașteți. Să fiu sinceră și autentică, nu doar o mască construită să dea bine în social media. Sigur că asta nu înseamnă că mă cunoașteți la fel de bine ca soțul, prietenii din copilărie sau mama mea. Dar adesea, pe anumite subiecte, voi aflați primii ce-i în sufletul și în mintea mea. Acum câteva săptămâni, te-am îndemnat la puțină reciprocitate, prin completarea chestionarului Portretul părintelui pe sârmă. 350 dintre voi au răspuns pozitiv și le sunt recunoscătoare. Acest articol vine ca răspuns la cererile voastre de a dezvălui măcar câteva detalii relevante desprinse din răspunsuri. Salutare, sunt părinte pe sârmă, mai precis, mamă pe sârmă Doar 4 tați au răspuns chestionarului (deci undeva peste 1%), deși pe grup, statistica spune că aprox. 6% din membri sunt bărbați. Deși sunt în număr mic, nu i-am uitat niciodată, eu, personal, am scris zeci de postări în comunitate reunite sub #tațiimplicați, un tată foarte implicat, George, a fost alături de noi din prima zi și a creat cea mai mare creștere din istoria grupului când ne-a menționat în direct la Europa FM. De asemenea, 4 tați au scris povești sau poezii pentru cartea colectivă pe care o vom lansa fooaarte curând, „Povești pe sârmă. Cu, despre și pentru părinți imperfecți”, iar dacă vrei să guști un crâmpei de poveste de tată, ce a scris cu multă emoție, vulnerabilitate și deschidere, o poți face aici. Revenim la mama pe sârmă. Cei mai mulți membri implicați în comunitate sunt mame. Mame ce au, în cea mai mare parte a lor, între 31 și 40 de ani. Cel mai reprezentativ procent din respondente are 2 copii, este căsătorită și a absolvit facultatea sau are studii postuniversitare. Cum interacționează părintele pe sârmă cu comunitatea Cei mai mulți ați spus că sunteți părinte pe sârmă de 1-3 ani și că intrați zilnic pe grup. Vă implicați uneori cu răspunsuri pe grup, atât la postările altor membri, dar și la ale moderatorilor. Drag părinte pe sârmă! Să știi că avem nevoie de implicarea ta și ea contează. Tu contezi! Adesea vezi scris deja aceleași lucruri pe care l-ai fi spus și tu și te oprești. Însă fiecare e unic în felul său și poate ajuta prin împărtășire, și pe cel care cere ajutor, pe cei care citesc, dar și pe sine. Implică-te, comunică, nu sta în umbra, nu ești invizibil, meriți să fii văzut, înțeles, apreciat. Cel mai mult v-au ajutat pe grup – informațiile, resursele de calitate (din ghiduri, interviuri video, postări educative ale echipei PPS), răspunsurile, sfaturile echipei PPS date la postări ale părinților din comunitate, dar și atmosfera de înțelegere și suport, lipsa de judecată și blamare. Adesea viața de părinte e copleșitoare Dacă și tu ai bifat (sau doar ai gândit)că te simți adesea copleșită de toate rolurile și pălăriile pe care le porți, află că nu ești singură. cele mai multe mame se simt astfel. Plus că majoritatea simte că nu petrece destul timp cu copiii săi. Aici, dragile mele, aș vrea să am o baghetă magică și să înlătur vinovăția care se strecoară pe nesimțite în mințile și inimile noastre și să îți insuflu pentru totdeauna certitudinea că nu e nevoie să le faci pe toate. E de ajuns cât faci. Ești de ajuns. Ai nevoie și de timp pentru tine. Să te încarci. Să citești o carte. Să te relaxezi. Să visezi cu ochii deschiși. Să lenevești, Iar copiii tăi vor învăța din asta că nu trebuie să le facă pe toate nici ei, că valoarea lor nu stă în cât de bine și mult performează. Că au dreptul și e ok să se odihnească. Să stea. Să nu facă nimic. Cum se încarcă părintele pe sârmă? Îi place să citeasca cărți pe diferite domenii de specialitate, inclusiv de parenting sau dezvoltare personală, dar ascultă cu plăcere și podcasturi și alte resurse pentru inspirație. Am fost atât de fericită să primesc această confirmare, căci eu sunt o mare iubitoare de cărți și învățare, de 3 ani și ceva organizăm cluburi de carte lunare și avem rubrici permanente cu recomandări de cărți pentru copii și adulți. La fel și postări lunare cu resurse de unde să ne luăm inspirație și infromații de calitate. Ce te ține treaz noaptea? Una din cele mai bifate frustrări pentru părintele pe sârmă este legată de incertitudini în educație: uneori mă simt confuz/ă sau nesigur/ă în privința modului în care ar fi bine să gestionez diferite situații legate de creșterea și educarea copiilor mei. Cred că rezonăm foarte mulți cu această idee și adesea ne punem la îndoială și ne comparăm momentele noastre cele mai proaste cu cele mai bune momente ale celor din jur. Sau de pe rețelele sociale. În cartea „Povești pe sârmă. Cu, despre și pentru părinți imperfecți”, vei citi peste 50 de povești autentice, reale, necosmetizate despre viața de părinte. Și vei vedea că nu ești singură și că toți cei 45 de autori au, la rândul lor, îngrijorări, necazuri, îndoieli, momente proaste, greșesc, chiar o dau în bară rău, și asta nu-i face părinți mai puțin buni. Doar părinți imperfecți, suficient de buni. Ne vedem pe plajele lumii, eventual citind și sorbind dintr-un cocktail În final, ne-am bucurat să citim despre cum arată o zi ideală în viața voastră, și parcă am visat și noi, echipa, odată cu voi. Printre ingredientele unei zile ideale pentru părintele pe sârmă, se află: tihna, râsetele, familia, altcineva să facă voastră, marea și plaja, cititul, odihna, natura, cuplul, și, mai ales, totul să fie fără alergătură și trezit la program fix. Vă mulțumim, și eu și echipa PPS care a conceput și interpretat acest chestionar, pentru multe cuvinte de apreciere și recunoștință transmise, ne-au uns la suflet și ne-au reamintit cât de mult bine putem aduce în lume.

Mai multe »