Să fii părinte e greu.
Când ajungi într-o stare de epuizare, somnul neîntrerupt pe timpul nopții e un vis îndepărtat, parcă ești un câmp cu mine pe care copiii tot sar și toate par să-ți explodeze în față, atunci e foarte probabil să intri într-o zonă în care să-ți pierzi des cumpătul.
Să-ți spun un secret: nu există părinte care nu-și pierde cumpătul.
Dar ca să îți mai dezvălui un secret, o să-ți spun că dacă vrei să faci pași concreți, clari spre a-ți gestiona mai bine emoțiile, ar fi bine să renunți la multitasking.
Acesta este marele meu aha după ce am ascultat-o pe Carla Naumberg, autoarea cărții Cum să nu-ți pierzi cumpătul, apărută la editura Corint, carte pe baza căreia am organizat în februarie un club de lectură pentru părinții cititori din comunitatea Părinți pe sârmă.
Și dacă tot am avut un moment aha, de ce să nu-l împărtășesc cu voi, poate vă va ajuta și pe voi măcar să vă pierdeți cumpătul mai rar cu 10%.
Ce-i cu multitasking-ul?
Multitaskingul – a trece de la un task la altul sau a jongla cu mai multe de-odată, aceasta e definiția.
Și pe lângă că-i un mit, cauzează și foarte mult stres.
Și dacă tot auzim peste tot despre stres și cât de rău ne face, haideți să ne lămurim, cu ajutorul cuvintelor autoarei ce este stresul:
Stresul este convingerea, sentimentul sau gândul că nu putem face față lucrurilor care ni se întâmplă.
Să zicem că în timp ce conduci, îți mai arunci și un ochi pe telefon la mesajele de la soțul cu ce cumpărături trebuie să iei la supermaket înainte de a a junge acasă și îl asculți pe copil când îți povestește în lacrimi cum s-a certat cu cel mai bun prieten, plus că în capul tău se învârt încă 5 lucruri (ce să gătești la cină, oare am trimis emailul ăla? etc).
E multitasking ca la carte, sigur l-ai identificat.
Ca să fie și mai ușor de vizualizat, închipuie-ți că jonglezi cu 10 mingii de-odată, fiecare de o altă dimensiune și consistență.
Ghici ce se va întâmpla?
Bingo. Vei scăpa o parte din mingii pe jos.
Dar în cazul nostru, al mamelor, mingiile respective arată ca în imaginea de mai jos.
Totuși, ați putea spune că femeile sunt mai bune la multitasking decât bărbații. Însă acesta este un mit ce trebuie spulberat și există deja studii consistente care au concluzionat că a face mai multe lucruri în același timp nu este o abilitate a niciunui sex, de fapt e cam improbabil. Mai mult, consumul mental este foarte mare și ne ia mai mult timp și facem mai prost acele lucuri pe care le facem în același timp cu altele.
Dacă și tu te simți mult prea încărcată de lucruri pe care trebuie să le faci și să le ții minte, acea listă infinită de lucruri de făcut și de ținut minte pentru bunul mers al familiei și casei, este foarte probabil să fii afectată de ceea ce se numește încărcătura mentală (mental load, în original). Poți citi pe larg despre asta în articolul meu: Munca invizibilă de pe umerii mamelor.
De asemenea, cercetările citate de Carla Naumberg au demonstrat că multitasking-ul ne crește stresul în mod indirect astfel:
- Ne distrage atenția și crește probabilitatea să scăpăm tigaia, copilul sau să ne ardem cu aburii ciorbei;
- Ne crește anxietatea și ne reduce creativitatea, iar asta se poate traduce într-o îngrijorare supradimensionată și o gamă limitată de soluții;
- Crește probabilitatea ca noi să ratăm informații și indicii importante. Când faci 5 lucruri în același timp e greu să observi că cei mici sunt suprastimulați și prea somnoroși și atunci criza e doar o chestiune de timp.
- Ne face mai puțin eficienți. Doar avem impresia că facem mai multe lucruri în același timp. În realitate, facem lucrurile pe jumătate, dacă nu cumva le stricăm și ne ia de două ori mai mult timp să le ducem la bun sfârșit decât dacă le-am fi făcut pe rând.
Ei, dacă știam că e așa de rău, încetam demult.
Acum nu mai fac 5 lucruri în același timp, fac doar unul.
Am auzit mulți părinți care se lăudau că ei au capacitatea să le citească copiilor povestea de noapte bună, iar în capul lor să se deruleze lista de taskuri pe a doua zi, gândurile la soacra bolnavă, soțul gelos și câinele care trebuie dus la veterinar.
Cu părere de rău te anunț că asta se numește tot multitasking. Și îți face la fel de rău.
Iar pericolul de a-ți pierde cumpătul dacă al tău copil are o întrebare, mai vrea (Doamne ferește) încă o poveste sau vrea să meargă pentru a treia oară la baie înainte de culcare (doar să se asigure) e aproape de 100%.
Cum să nu mai faci multitasking
Ca să setăm așteptări realiste și să mai domolim din încărcătura acestui task (încă unul), o să-ți împărtășesc cuvintele autoarei de la începutul acestui capitol:
Vreau să îți fie clar: nu spun că ar trebui să îți propui ca niciodată să nu mai faci mai multe lucruri simultan.Este imposibil, așa că fă bine și trece asta în dosarul ChestiilePerfecteCareNuSeVorÎntâmplaNiciodată, apoi închide-l la loc. Vreau doar să încerci să observi cum se leagă multitasking-ul de pierderea cumpătului și să privești single-tasking-ul ca pe una din numeroasele strategii la care poți recurge atunci când ai nevoie să îți calmezi butoanele.
Iată procesul în 4 pași pe care ni-l recomandă autoarea pentru a nu mai face multitasking:
- Conștientizează că faci multitasking
- Poți alege să faci un singur lucru o dată
- Decide dacă acum este momentul să faci un singur lucru
- Continuă, orice ar fi.
Bine, bine, toate par simple în teorie, practica ne omoară.
Știu că ți-a trecut prin cap gândul acesta, stai liniștită nu ești singură! Dar pentru că am promis mereu ca în momentul în care termini un articol sau orice resursă de-a mea, să știi practic cum să implementezi măcar un pas diferit pentru a-ți îmbunătăți experiența de părinte, o să-ți las, punctual, câteva idei cheie cu care am rămas eu după citirea capitolului despre multitasking din cartea Cum să nu-ți pierzi cumpătul. Ghid practic pentru a deveni un părinte (mai) calm, de Carla Naumburg.
La punctul 3, decide dacă acum e momentul să faci un singur lucru, iată câteva idei care m-au ajutat pe mine, câteva steaguri roșii care funcționează foarte bine ca să-mi reamintească că ACUM e momentul să mă opresc:
1. Ești deja stresat, încordat, obosit?
Atunci clar e nevoie să te oprești din a mai face mai multe lucruri. Atunci e cel mai probabil că paharul tău e gol și nervii tăi sunt aproape să dea în clocot. Așa că, dacă te simți deja copleșit, cel mai înțelept lucru pe care îl poți face e să te oprești. Să iei o pauză.
Oare chiar se va sfârși lumea dacă în seara asta când mai ai de terminat cina, îi zorești pe copii la baie, încerci să mai deretici și prin bucătărie (deh, când altcândva?), iei o pauză de 10 minute? Și decizi care e mai importantă. Dacă poate altcineva să te suplinească la terminarea cinei sau la spălatul copiilor sau chiar dacă le lași baltă pentru 10 minute, măcar o să fie mai puține șanse să urli la copii și să încheiați seara în lacrimi și frustrări (iar).
2. Există consecințe semnificative dacă o dai în bară cu jonglatul taskurilor ăstora?
Dacă asculți un podcast în timp ce speli vasele sau alergi pe bandă, felicitări! Un multitasking care nu-ți pune viața în pericol, chit că o să mai pierzi din idei. Nu e mare lucru.
Dar să scrii mesaje pe telefon în timp ce conduci?
Da, știu că faci asta câteodată pentru că și eu fac asta. Și ca să îmi aduc aminte să mă opresc, am câteva strategii.
Ori nu scot deloc telefonul din geantă – dar să nu fie la îndemână nici ea – ori, dacă asta nu e posibil, am acceptat să mi se dea peste mâini. Metaforic, sigur, i-am comunicat fiicei mele că ori de câte ori mă vede că verific telefonul în timp ce conduc să-mi facă observație. Știu, nu e chiar ortodox, dar funcționează.
Sigur că sunt multe alte domenii în care e periculos să facem mai multe lucruri în același timp, e nevoie să fim prezenți și să ne observăm și să ne propunem să facem lucrurile pe rând.
3. Sunt copiii tăi în preajmă?
Aici a intervenit cel mai mare aha al meu când am ascultat-o pe autoare, în urmă cu aproape un an, la o conferință. Când încerci să faci 5 lucruri în același timp și apare copilul – care te vrea doar pentru el, pentru el o privire peste umăr și să te uiți prin el în timp ce butonezi telefonul, nu sunt deloc satisfăcătoare – atunci steagul se transformă în alarmă.
O alarmă care țiiiiiiiiiiuie zgomotos. Iar pulsul tău accelerează de parcă ai văzut ursul. Atunci e momentul să le iei pe rând. Spune-i copilului că vrei să îl auzi, să îți spună tot despre supărarea lui, să seteze ceasul pentru X minute și când sună o să-i acorzi toată atenția ta. Termină ce e urgent și restul pune-le pe pauză.
Alte idei care mi-au plăcut și pe care le poți implementa
- cere ajutor – de la partener, părinți, socri, prieteni, cursuri, orice fel de ajutor când să fii departe de copii sau altcineva să te ajute la treburi, este de preferat;
- când știi că urmează o perioadă din zi foarte aglomerată, fă preventiv timp special cu copilul pentru 20 de minute (când îi acorzi toată atenția ta), pentru ca el să poată apoi, cu cupa emoțională plină, să se joace și singur o perioadă;
- când nu mai ai alte soluții, pune-i la televizor sau comandă pizza în loc să te stresezi cu cina. Crede-mă, o mamă mai calmă și pizza sunt soluții mult mai sănătoase decât salata aia hrănitoare serită cu țipete și încordare.
Tu ce idee ai vrea să aplici de azi în privința multitasking-ului?
Te pot ajuta cu ceva să reușești ce ți-ai propus?
This Post Has 2 Comments
Foarte util articolul ! E necesar mult exercițiu, dar o dată ce devine obicei să nu mai faci multitasking, beneficiile sunt f mari
Așa e, mulțumesc de feedback!